Raportul de activitate al Societatii Romane de Fenomenologie – Anul 2006 –
in anul 2006, Societatea Romana de Fenomenologie a desfasurat urmatoarele proiecte culturale:
1. “THREE ROMANIAN PHILOSOPHERS”: PROIECT DE PROMOVARE A FILOZOFIEI ROMANESTI
2. COLOCVIU INTERNATIONAL “FILOZOFIE SI RESPONSABILITATE”, BUCURESTI, 4-6 SEPTEMBRIE 2006
3. REVISTA STUDIA PHAENOMENOLOGICA 2006, A CENTURY WITH LEVINAS: NOTES ON THE MARGINS OF HIS LEGACY
4. COLOCVIUL NATIONAL “LOGOS – LIMBA – LIMBAJ”
5. VOLUME EDITATE SUB EGIDA SRF
6. CONFERINTE ORGANIZATE DE SOCIETATEA ROMANA”š DE FENOMENOLOGIE iN ANUL 2006
7. DEZBATERI PUBLICE IN JURUL UNOR APARITII RECENTE DE FILOZOFIE
8. SEMINAR DE TRADUCERE: HEIDEGGER
9. NEWSLETTER DE FENOMENOLOGIE
1. “THREE ROMANIAN PHILOSOPHERS”: PROIECT DE PROMOVARE A FILOZOFIEI ROMaNESTI
Coordonatori: Paul Balogh, Cristian Ciocan
Finantat de Institutul Cultural Roman (29.000 EUR) si de Fundatia “Volvo – Life for Life” (6.000 EUR)
Argument: Pentru a intra in marea familie a filozofiei occidentale, exista doua reguli de admitere: pe de o parte, trebuie sa vorbesti limba universala a filozofiei la fel de bine ca toti ceilalti si, pe de alta parte, trebuie ca filozofia ta sa fie scrisa intr-o limba de circulatie internationala. Daca nu te numesti Descartes, Kant, Wittgenstein sau Heidegger, atunci depinzi de efortul cultural al tarii tale de a-ti traduce, edita si promova textele filozofice in spatiul international.
in ceea ce ne priveste, prima conditie este indeplinita. Avem cel putin trei romani care vorbesc perfect limba filozofiei: Constantin Noica, Alexandru Dragomir si Mihai Sora. Mai este necesar doar efortul de a traduce, edita si promova lucrarile lor in lume, pentru ca cei trei filozofi romani sí£ intre intr-un dialog real cu filozofia occidentala. A face acest lucru, dincolo de un proiect cultural sau altul, este o datorie de onoare a culturii romane.
Proiectul Societatii Romane de Fenomenologie consta in traducerea, editarea si publicarea celor mai importante lucrari ale celor trei filozofi romani la edituri occidentale prestigioase. Cele trei personalitati la care ne-am gandit – Constantin Noica, Alexandru Dragomir si Mihai Sora – sunt cele mai proeminente figuri ale filozofiei romanesti din ultimii 50 de ani, afirmandu-se drept creatori originali in filozofie. Prezenta acestor filozofi pe scena internationala poate contribui in mod benefic la imaginea Romaniei ca intreg, cu atat mai mult cu cat deschiderea ideilor lor este una europeana iar gandirea lor filozofica este una sincrona cu principalele curente filozofice contemporane. Fiecare dintre acesti trei filozofi reprezinta nu doar un mare ganditor, ci si un destin existential aparte. in acest sens, promovarea filozofiei romanesti prin ganditori precum Noica, Dragomir sau Sora poate fi privita si ca o modalitate de redescoperire a jumatatii captive a Europei si a posibilitatii exersarii filozofiei sub dictatura comunista. Mari universitati, centre de cercetare si case editoriale occidentale au demarat deja astfel de proiecte, nume din spatiul ex-comunist fiind acum in circulatie la nivel mondial (filozoful ceh Jan Patocka este probabil cel mai bun exemplu).
Au fost traduse urmatoarele carti:
Constantin Noica, Il divenire entro l’essere; traducator: Solange Daini; editura: ETS, Pisa, 2007
Constantin Noica, Le devenir envers l’íªtre; traducator: Nicolas Cavailles, Olms, Hildelsheim
Constantin Noica, Becoming within Being, traducator: Alistair Blyth; editura: Marquette University Press
Constantin Noica, Six Maladies of Spirit; traducator: Alistair Blyth; editura: CEU Press, Budapesta
Alexandru Dragomir, Utter Metaphysical Banalities; traducator: James Christian Brown; editura: CEU Press, Budapesta
Alexandru Dragomir, Banalites métaphysiques; traducator: Michelle Dobré; Vrin, Paris, 2008
Alexandru Dragomir, Chronos. Hefte der Zeit; traducator: Eveline Cioflec; editura: Koenigshausen & Neumann, Wuerzburg
Alexandru Dragomir, Les Cahiers du temps; traducator: Romain Otal, Vrin, 2009
Mihai Sora, Le Sel de la Terre. Cantate a deux voix sur l’ordre poetique; traducator: Mariana Sora
2. COLOCVIU INTERNATIONAL “FILOZOFIE SI RESPONSABILITATE”, BUCURESTI, 4-6 SEPTEMBRIE 2006
Celebrarea Centenarului lui Emmanuel Levinas in Romania
http://levinas.phenomenology.ro/
Coordonator: Cristian Ciocan
Parteneri: Administratia prezidentiala; Guvernul Romaniei (Ministerul de Externe, Comisariatul pentru Francofonie); Muzeul National Cotroceni; Institutul Francez din Bucuresti; Association pour la Celebration du Centenaire d’Emmanuel Levinas (Paris)
Prezentare: Evenimentul filozofic al anului 2006 a fost, in intreaga lume, celebrarea centenarului lui Emmanuel Levinas. Am putea spune ca nici un alt filozof – nici Sartre, nici Heidegger, nici Kant, nici Wittgenstein – nu a fost celebrat cu atat fast, in atatea colocvii internationale si in atatea tari, precum a fost celebrat Levinas in acest an. Acest lucru se datoreaza poate faptului ca filozofia lui Levinas exprima, cu o exigenta singulara, necesitatea de a redescoperi acum, la capatul istoriei, un sens esential al umanitatii. Faptul ca aceasta redescoperire se petrece tocmai in locul privilegiat care este chipul celuilalt om, fenomenul ultim al fenomenalitatii, constituie totodata un avertisment dat lumii contemporane, pentru care “omul” a incetat de mult sa mai fie o problema, daca nu de rezolvat, macar de tematizat. insa succesul mondial al acestui Centenar se datoreaza si fondarii unei Asociatii pentru Celebrarea Centenarului lui Emmanuel Levinas, asociatie care a participat la organizarea a 22 de colocvii internationale, desfasurate in mai multe tari ale lumii: Franta, Israel, Statele Unite, Canada, Australia, Italia, Bulgaria, Spania, Lituania, Polonia, China sau Olanda. Faptul ca si Romania se alatura acestor tari arata ca receptarea acestei filozofii exigente in spatiul cultural autohton a facut multi pasi inainte.
De altfel, anul 2006 a fost foarte fertil pentru studiile levinasiene din Romania: cea de-a doua lucrare fundamentala a filozofului francez, Altfel decat a fi sau dincolo de esenta, a aparut recent la Editura Humanitas in traducerea Mirunei Tataru-Cazaban, a lui Bogdan Tataru-Cazaban si a lui Cristian Ciocan; si tot la Humanitas a aparut si un consistent volum de 400 de pagini al revistei Studia Phaenomenologica (vol. VI/2006) cu titlul A Century with Levinas: Notes on the Margins of his Legacy, volum coordonat de Adina Bozga (University of Warwick) si Attila Szigeti (Universitatea Babes-Bolyai din Cluj). Aceste doua aparitii au dat Societatii Romane de Fenomenologie ocazia de a organiza intre 4 si 6 septembrie 2006 Celebrarea Centenarului lui Emmanuel Levinas in Romania.
Seria de manifestari dedicate Centenarului Levinas a fost deschisa la Muzeul Cotroceni, fiind gazduita de Administratia Prezidentiala. in atmosfera eleganta a Muzeului, dl. Bogdan Tataru-Cazaban, Consilier Prezidential pentru Cultura si Culte, a evocat importanta lui Emmanuel Levinas pentru filozofia actuala, insistand asupra profundei dimensiuni etice a acesteia. Din partea Societatii Romane de Fenomenologie, Cristian Ciocan a formulat un argument al colocviului, subliniind ca in filozofia romaneasca isi face treptat aparitia o noua generatie de cercetatori, apta sa se integreze in lumea filozofica occidentala. Fiica filozofului francez, dna. Simone Hansel-Levinas, si ginerele sau, dl. Georges Hansel, au evocat figura lui Emmanuel Levinas, accentuand legatura organica dintre viata filozofului si filozofia pe care acesta o profesa. La randul sau, nepotul filozofului, dl. David Hansel, a prezentat scopul si activitatile Asociatiei pentru Celebrarea Centenarului lui Emmanuel Levinas. in finalul acestei deschideri, dl. Attila Szigeti a prezentat volumul Studia Phaenomenologica dedicat lui Emmanuel Levinas, atragand atentia asupra contributiilor originale prezente in acest volum.
Cele patru sesiuni ale colocviului au avut loc la Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucuresti. Dupa un cuvant introductiv rostit de decanul Facultatii de Filozofie, dl. Mircea Dumitru, au urmat conferintele sustinute de cercetatori din Franta, Elvetia, Italia, Japonia, Iran, Belgia, Letonia, Ungaria si Romania: Alain David (Paris, Franta), Lévinas, entre l’allemand et le français; Fabrice Duclos (La Chaux-de-Fonds, Elvetia), L’expérience phénoménologique de la mort chez Lévinas; Matthieu Dubost (Universitatea Paris IV, Franta), Le langage incarné selon Emmanuel Lévinas; Renato Boccali (Universitatea IULM Milano, Italia), Au-delí du toucher: la caresse; Georges Hansel (Paris, Franta), Levinas et la technique; Gaí«lle Bernard (Charles de Gaulle Lille III, Franta), «La vérité suppose la justice ». L’exercice éthique de la philosophie selon Lévinas; Laura Marin (Universitatea Bucuresti), La philosophie (du) neutre chez Blanchot et Lévinas; Yasuhiko Murakami (Universitatea Nihon, Japonia), La demeure comme un autre «autrement qu’íªtre » – une lecture phénoménologique de «Totalité et infini »; Delia Popa (Universitatea din Nisa, Franta), Entre ontologie et phénoménologie: l’aví¨nement de l’altérité; Attila Szigeti (Universitatea din Cluj), L’autre temps. Lévinas et la phénoménologie husserlienne du temps; Sarah Allen (Katholieke Universiteit Leuven, Belgia), Loving the Good Beyond Being: The Paradoxical Sense of Lévinas’s “Return” to Platonism; íkos Krassoy (ELTE Budapest, Ungaria / KU Leuven, Belgia), Lévinas and the esthetic event; Mara Rubene (University of Latvia, Letonia), Staying in touch: some reflections on phenomenological heritage of Emmanuel Lévinas; Mohamed Tavakol (Universitatea din Teheran, Iran), Max Scheler, Emmanuel Lévinas and Islamic Philosophy: A Comparative Approach on the Concept of Responsibility.
Seria de manifestari dedicate Centenarului lui Emmanuel Levinas in Romania s-a incheiat la Institutul Francez din Bucuresti unde a fost proiectat, in Sala Elvire Popesco un film cu si despre Emmanuel Lévinas produs de televiziunea olandeza. Proiectia a fost urmata de o discutie libera cu privire la viata si opera lui Emmanuel Lévinas sustinuta de cel mai important biograf al filozofului, dl. Salomon Malka (Paris).
3. REVISTA STUDIA PHAENOMENOLOGICA 2006, A CENTURY WITH LEVINAS: NOTES ON THE MARGINS OF HIS LEGACY
Volum coordonat de Adina Bozga (University of Warwick) si Attila Szigeti (Universitatea Babes-Bolyai din Cluj)
Parteneri:
Editura Humanitas
Centrul de Studii Fenomenologice, Universitatea din Bucuresti
Revista Studia Phaenomenologica este editata de Societatea Romana de Fenomenologie in colaborare cu Editura Humanitas. Studia Phaenomenologica este un periodic academic, fondat in 2000, cu participarea lui Gabriel Liiceanu, Mihai Sora si Walter Biemel. volumul din 2006 cuprinde 25 de articole apartinand unor cercetatori din 15 tari. Dosarul central al acestui volum a fost dedicat Centenarului lui Emmanuel Levinas.
SUMAR:
Adina Bozga & Attila Szigeti, A Century with Levinas: Notes on the Margins of his Legacy
Yasuhiko Murakami, Horizons de l’affectivité: l’hyperbole comme méthode phénoménologique de Lévinas
Matthieu Dubost, Emmanuel Lévinas et la méthode de l’altérité. De la phénoménologie a la vigilance éthique
László Tengelyi, Einzigkeit ohne Identitat bei Levinas
Attila Szigeti, L’autre temps. Lévinas et la phénoménologie husserlienne du temps
Fabio Ciaramelli, L’apres coup du désir
Richard A. Cohen, Some Notes on the Title of Levinas’s Totality and Infinity and its First Sentence
Yves Mayzaud, Langage et Langue chez Husserl et Lévinas
Branko Klun, Die Störung der Metaphysik. Levinas gegen Heidegger
Guillaume Fagniez, En découvrant l’existence avec Emmanuel Lévinas
Alain Beaulieu, La dette calculée de Derrida envers Lévinas
John Drabinski, The Enigma of the Cartesian Infinite
Drew Dalton, The Pains of Contraction: Understanding Creation in Levinas through Schelling
Georg W. Bertram, Die Idee der Philosophie von Emmanuel Lévinas
François-David Sebbah, Levinas: Father/Son/Mother/Daughter
Colin Davis, Levinas and the Phenomenology of Reading
Nader El-Bizri, Uneasy Interrogations Following Levinas
TRANSLATING HEIDEGGER REVISITED
George Kovacs, Heidegger’s Contributions to Philosophy and the Failure of “A Grassroots Archival Perspective”
Parvis Emad, Translating Beitrage zur Philosophie as an Hermeneutic Responsibility
VARIA
Rolf Kühn, Die Zeitkritik bei Michel Henry und ihre Konsequenzen für das Verstandnis von Welt und Christentum
David Grandy, Merleau-Ponty’s Visual Space and the Law of Large Numbers
Caroline Guibet Lafaye, Arts postmodernes, philosophie du langage et phénoménologie
REVIEW-ARTICLES
Tinca Prunea-Bretonnet, L’individuation par l’amour. Le phénomene érotique de Jean-Luc Marion
Tracy Colony, Unearthing Heidegger’s Roots: on Charles Bambach’s Heidegger’s Roots
BOOK-REVIEWS
4. COLOCVIUL NATIONAL “LOGOS – LIMBa”š – LIMBAJ”
25-28 septembrie 2006, Casa Lovinescu, Bucuresti
Coordonator: Andreea Parapuf
Parteneri:
Fundatia Humanitas Aqua Forte
Centrul de Studii Fenomenologice, Universitatea din Bucuresti
LUNI, 25 septembrie 2006, 15:00-19:30
15:00-16:00 Catalin Buciumeanu, Dialogul sau aporia logos-ului la Platon
16:00-17:00 Daniel Mazilu, Limitele logos-ului la Plotin
17:00-17:30 Pauza
17:30-18:30 Andrei Gaitanaru, Discurs teologic si mediere ierarhica in corpusul areopagitic
18:30-19:30 Solomon Marcus, Limbajul in dificultate
MARTI, 26 septembrie 2006, 14:00-19:30
14:00-15:00 Silviu Lupascu, Limbile Paradisului: Mitul creatiei prin Tsimtsum si Vyahritis; Infinit Impersonal Absolut
15:00-16:00 Brindusa Palade, Verbum caro: Schita pentru o ontologie a Cuvantului intrupat
16:00-17:00 Valentin Cioveie, Practici ale tacerii
17:00-17:30 Pauza
17:30-18:30 Marcel Bodea, Forma logica si sens propozitional
18:30-19:30 Mihail Radu Solcan, Frege si Husserl in perspectiva algoritmica
MIERCURI, 27 septembrie 2006, 14:00-18:30
14:00-15:00 Andrei Cornea, “Genuri” ale discursului si aporia lui Russell. Un sofism al lui Jean-Francois Lyotard
15:00-16:00 Stefan Nicolae, Semne – Limbí£ – Comunicare. Structura si functionalitatea limbii la Alfred Schütz
16:00-16:30 Pauza
16:30-17:30 Andreea Parapuf, Logos-ul heideggerian intre intelegere, explicitare si enunt
17:30-18:30 Izabella Ghita, Afectul intre logosul desemantizat si limbajul recuperarii fantasmei structurate
5. VOLUME EDITATE SUB EGIDA SRF
in colectia Acta Phaenomenologica publicata la Editura Humanitas sub egida Societatii Romane de Fenomenologie, au aparut in 2006 inca doua volume:
Emmanuel Lévinas, Altfel decat a fi sau dincolo de esenta, trad. Bogdan Tataru-Cazaban, Miruna Tataru-Cazaban si Cristian Ciocan
Françoise Dastur, Moartea. Eseu despre finitudine, trad. Sabin Bors
in colectia Heidegger publicata la Editura Humanitas sub egida Societatii Romane de Fenomenologie, au aparut in 2006 inca trei volume:
Martin Heidegger, Probleme fundamentale ale fenomenologiei, trad. Bogdan Minca si Sorin Lavric
Martin Heidegger, Metafizica lui Nietzsche, trad. Ionel Zamfir si Catalin Cioaba
Martin Heidegger, Elisabeth Blochmann, Corespondenta 1918-1969, trad. Ileana Snagoveanu-Spielgelberg
6. CONFERINTE ORGANIZATE DE SOCIETATEA ROMaNA”š DE FENOMENOLOGIE iN ANUL 2006
14 aprilie 2006: JEFFREY ANDREW BARASH (Université de Picardie, Amiens), Time, memory and historicity in “Being and Time”
In Sein und Zeit, paragraph 68 (p. 339) Heidegger writes that “memory (Erinnerung) is only possible on the basis of forgetting and not the other way around (nicht Umgekehrt)”. My talk will examine the meaning of this passage, both in the context of Sein und Zeit and in light of Heidegger’s recently published course lectures of the 1920s in which the theme of memory plays an important role. I will also examine the implications of Heidegger’s reflexions on memory for his analysis of historicity.
Jeffrey Andrew Barash a fost profesor la Columbia University si la University of Jerusalem. In prezent este profesor la Universite de Picardie, Amiens. Lucrari publicate: Martin Heidegger and the Problem of Historical Meaning (Martinus Nijhoff, 1989, col. Phaenomenologica, vol. 102, republicata in 2003 la Fordham University Press).
Heidegger et son sií¨cle. Temps de l’íŠtre, temps de l’histoire, Paris, PUF, 1995
Politiques de l’histoire. L’historicisme comme promesse et comme mythe, Paris, PUF, 2004
Miercuri 3 mai 2006: Ma”šDa”šLINA DIACONU (Universitatea Viena), Spiritul care adulmeca sau Nasul filosofilor: Istoria unei anosmii
Datorita caracterului sau pronuntat subiectiv, irational si presupus animalic, ca si saraciei terminologice, filosofii au respins sau devalorizat olfactia. in general insa s-a asternut tacerea asupra olfactiei; mirosurile si functiile lor vitale reprezinta inca o tema tabuizata in mediile academice. Si totusi, la origine “intelectul” (Nous) desemna o facultate de cunoastere prin adulmecare; cum si cind si-a pierdut atunci filosofia mirosul? Conferinta urmareste statiile principale ale acestui proces de “dezodorizare”, de la Socrate pina la Kant si Hegel, ca si tentativele de reintroducere a olfactiei in filosofie, prin colectia de nasuri a lui Feuerbach, prin stiinta universala a aromelor visata de Fourier si anomaliile olfactive care au stat la baza inventarii psihanalizei de catre Freud. Nietzsche redescopera, pe urmele grecilor, stranutul ca terapie impotriva maladiilor modernitatii si ca instrument de cunoastere psihologica. in final vom sugera posibilitati de dezvoltare filosofica a unor aspecte legate de mirosuri, luind exemplul flerului ca forma de cunoastere practica si intuitiva.
Vineri 12 mai 2006: MIHAIL NEAMTU (King’s College, Universitatea din Londra), Crestinismul timpuriu si orizontul sau eshatologic (Heidegger vs. Lacoste)
Aceasta comunicare va oferi o scurta explorare a imaginarului eshatologic al Noului Testament, cu referire mai ales la textele pauline (I & II Tesaloniceni), asupra carora Martin Heidegger s-a oprit in Phanomenologie des religiösen Lebens (Winter-Semester 1920/21, GA 60). Doua sunt intrebarile care vor conduce firul discutiei: care sunt antinomiile teologice ce articuleaza orizontul eshatologic al crestinismului timpuriu? Care este raspunsul, facticial (Heidegger) sau liturgic (Lacoste), pe care il presupune o experienta de tip eshatologic a temporalitatii?
Mihail Neamtu (n. 1978), licentiat in fenomenologie continentala (2000). Studii in strainatate la Universitatea “Ludwig Maximilians” din München (2000-2001), MA in teologie la Durham University (2002). Actualmente doctorand (2002-2006) al Universitatii din Londra (King’s College) si cercetator la Colegiul Noua Europa, Bucuresti. Volum in curs de aparitie: Gramatica Ortodoxiei (Editura Polirom, Iasi).
Marti 6 iunie 2006: AURELIAN CRAIUTU “Elogiul moderatiei”
Conferinta se focalizeaza asupra temei moderatiei, pornind de la volumul recent aparut la Polirom, a carui prezentare o atasam in cele ce urmeaza: Pledoarie convingatoare in favoarea unei virtuti politice fundamentale, dar adesea ignorate – moderatia -, cartea ii propune cititorului o pasionanta calatorie in lumea ideilor politice, care incepe in Grecia antica (Platon, Aristotel), continua in epoca moderna (Machiavelli, Guicciardini, Gracian, Halifax, Montesquieu, The Federalist, Burke, Tocqueville, Guizot, Macaulay), pentru a ajunge, in cele din urma, in pragul zilelor noastre (Aron). Adresata deopotriva publicului larg si celui specializat, lucrarea argumenteaza ca avem nevoie astazi, mai mult decit oricind, de moderatie pentru a tempera elanurile radicale sau extremiste ale celor care vad lumea doar in alb si negru, facind indirect si o pledoarie in favoarea unui liberalism politic suplu, a carui principala menire e aceea de a purifica si a modera democratia si institutiile ei.
Aurelian Craiutu, doctor in stiinte politice al Universitatii Princeton (1999) si profesor in cadrul Departamentului de Stiinte Politice al Universitatii Indiana, Bloomington. Teza sa de doctorat a castigat premiul Leo Strauss (2000) acordat de Asociatia Americana de Stiinte Politice pentru cea mai buna lucrare de doctorat in domeniul filosofiei politice sustinuta in 1998 si 1999 in America de Nord. O varianta revizuita si extinsa a acestei lucrari a fost publicata in 2003, iar traducerea franceza a cartii a aparut in 2006. A coordonat impreuna cu Sorin Antohi volumul Dialog si libertate: Eseuri in onoarea lui Mihai Sora (1997). Articolele sale au fost publicate in diverse reviste de specialitate. Este redactor-asociat al revistei European Journal of Political Theory si membru al Grupului pentru Dialog Social din Bucuresti. La Editura Polirom a aparut: Elogiul libertatii: Eseuri de filosofie politica (1998).
Joi 14 Decembrie 2006: GABRIEL LIICEANU “Despre seductie”
Conferinta incerca sa surprinda cu ajutorul metodei fenomenologice caracterul ambiguu al seductiei si al puterii, abordand doua intrebari esentiale pentru intelegerea fenomenului seductiei: 1) foloseste seductia puterea cu scopul de a-l subjuga pe cel sedus sau cu scopul de a-l elibera, de a-i potenta propria putere eliberatoare? 2) care este raportul dintre spirit si trup in cadrul fenomenului seductiei? Pornind de la premisa care face posibila seductia, si anume faptul ca oamenii traiesc in orizontul asteptarii, care este totodata si unul al senzualitatii, conferinta va surprinde cateva moment decisive ale culturii care sunt tot atatea exemple de scenarii ale seductiei: relatia maestru-discipol, Romeo si Julieta, Don Giovanni, Phaidros, crestinismul.
7. DEZBATERI PUBLICE IN JURUL UNOR APARITII RECENTE DE FILOZOFIE
Societatea Romana de Fenomenologie a organizat in anul 2006 o serie de dezbateri publice, ce au avut loc la Casa Lovinescu, in jurul unor carti de filozofie recent aparute.
Marti 17 ianuarie 2006: Stefan Vianu, Metafizica Spiritului de la Aristotel la Hegel (Humanitas, 2005)
Cartea de fata isi propune sa raspunda la una dintre intrebarile fundamentale ale filozofiei: ce este metafizica? Metoda la care autorul face apel este una tematica si totodata istorica. Sunt urmarite principalele etape ale parcursului metafizicii occidentale, de la Aristotel la Hegel, trecand prin Plotin, J. S. Erigena si Meister Eckhart. In timp ce Spiritul divin este, in metafizica “pagana”, atemporal, el capata, in metafizic crestina, o noua semnificatie: cea a Spiritului liber, care se angajeaza in devenire. Iar spiritul uman, imaginea sa, poate deveni, la randul sau, unul desavarsit. El este destinat auto-depasirii si, in fine, identificarii cu divinitatea.
Marti 14 februarie 2006: Catalin Cioaba, Jocul cu timpul. Ontologia temporala a lui Martin Heidegger (Humanitas, 2005)
In ultimele decenii, pe masura ce Editia completa a operelor lui Heidegger a strins tot mai multe volume, apropiindu-se de forma ei definitiva, comentariile critice s-au aplecat cu precadere asupra gindirii de tinerete, iesita abia acum la lumina, poate si din dorinta legitima de a intelege cum a luat nastere capodopera Fiinta si timp. “Tinarul Heidegger” a intrat asadar in centrul atentiei, in vreme ce confruntarea cu gindirea heideggeriana tirzie, una foarte dificil de abordat, pare a fi ramas aminata pentru multa vreme. Lucrarea de fata, luindu-si ca permanent reper conceptul de timp, descrie tocmai parcursul ulterior al lui Heidegger dupa publicarea, in 1927, a lucrarii sale celei mai importante. Ea strabate astfel aproape de la un cap la altul “drumul gindirii lui Heidegger”, sfirsind prin a-l recompune intr-o varianta inedita.
Vineri 17 martie 2006: Adrian Nita, Timp si idealism: Metafizica timpului la Kant si Leibniz (Paideia, 2005)
Lucrarea prezinta relatiile si divergentele dintre teoriile despre timp sustinute de Leibniz si Kant. Punctul de plecare al lucrarii este critica facuta de Kant, ce ii atribuie lui Leibniz teza ca timpul este o determinatie a lucrului in sine. Se demonstreaza ca sustinerea lui Kant trebuie luata cu multa precautie deoarece, desi pentru Leibniz timpul caracterizeaza monada, exista serioase diferente intre monada lui Leibniz si lucrul in sine kantian. Apropierile dintre cele doua teorii ies in evidenta si mai pregnant prin constatarea si demonstratia autorului ca Leibniz sustine o forma de idealism, numita de autor idealism conditional, avandu-se in vedere ca timpul este o conditie de posibilitate.
Miercuri 12 aprilie 2006: Andrei Cornea, Cand Socrate nu are dreptate (Humanitas, 2005)
A propune cateva exercitii de «reabilitare » a refuzatilor filozofiei platonice prin intermediul unor personaje secundare ale dialogurilor (impotriva carora Socrate parea sa aiba mereu dreptate) mi se pare un demers binevenit. Vechiul umanism socratic este in ruina astazi, dupa Nietzsche, Heidegger, Wittgenstein, Derrida, Foucault. Dar, ca sa recladim un altfel de umanism, fie si mai modest, cumva defensiv, dar poate mai solid, un «umanism secund », este inca timp, cu conditia de a cerceta originea si esenta vechii erori. Quo numine laeso – ce zei au fost jigniti odinioara de filozofia socratica, zei care s-au razbunat intre timp pe ea, dar imi pare ca si pe omul in deplinatatea sa omeneasca? Numai cautand un raspuns la intrebarea aceasta, cred, am mai putea iarasi inalta capul si da a intelege lumii de acum, contemporana cu terorismul de masa, cu manipularea genetica si cu vulgaritatea «chat »-ului pe Internet, ca Socrate, chiar asa agasant cum era cu dreptatea lui la prima vedere fara repros – in fapt destul de fisurata -, totusi nu a murit in zadar…
Marti 23 mai 2006: Mihai Sora, Clipa si timpul (Paralela 45, 2005)
“Clipa & timpul” incheie ciclul inceput cu “Sarea pamantului”, “A fi, a face, a avea”, “Eu& tu&el&ea…sau Dialogul generalizat”, ca o cheie de bolta a unei problematici filosofice ale carei radacini se implanta in volumul de tinerete “Du dialogue interieur. Fragment d’une Anthropologie Metaphysique”. Cartea este consacrata raportului, in zilele noastre complet deteriorat, pe care omul contemporan are a-l sustine cu timpul ce-i sta la indemana, dar de care a uitat sa se bucure pentru ca nu-l stie chivernisi.
8. SEMINAR DE TRADUCERE: HEIDEGGER
Casa Lovinescu, ianuarie-iulie 2006
Acest seminar de traducere a fost initiat la inceputul anului 2006 de un grup doctori si doctoranzi, membri ai SRF, interesati de filozofia lui Martin Heidegger si impulsionati de ultimele proiecte de traducere din filozofia de limba germana. Seminarul s-a desfasurat cu o frecventa lunara sub conducerea Domnului Profesor Gabriel Liiceanu si a reunit in jurul aceleiasi mese traducatorii primelor volume din Heidegger aparute pe piata culturala romaneasca si studenti cunoscatori de limba germana si interesati de filozofia heideggeriana. Sub forma unor sedinte practice de traducere a unor pasaje din textul heideggerian Interpretari fenomenologice la Aristotel: indicarea situatiei hermeneutice (“Raportul Natorp”, 1922) au fost parcurse principalele etape pe care le implica actul traducerii, de la intelegerea in profunzime a sensurilor filozofice ale unor termeni in limba originara pana la transpunerea lor sugestiva in limba de traducere. Actul traducerii a adus in centrul atentiei celor prezenti probleme precum: 1) cat de fidela si cat de inovatoare poate fi o traducere in raport cu textul originar; 2) care este rolul cunoasterii profunde a mediului din care provine textul originar; 3) care este capacitatea limbii romane de a se deschide catre sensurile unor cuvinte straine pentru care limba romana nu pare sa aiba echivalente; 4) care sunt mijloacele care pot fi folosite pentru ca un text filozofic sa poata deveni sugestiv in limba in care este tradus; 5) care este rolul traducatorului in acest proces si alte asemenea probleme ivite din experienta pe care participantii au facut-o in mod direct pe parcursul a sapte luni de seminar.
9. NEWSLETTER DE FENOMENOLOGIE
(http://groups.yahoo.com/group/newsletter_of_phenomenology/)
Newsletter of Phenomenology este la ora actuala unul dintre cele mai puternice instrumente de informare din lume in ceea ce priveste disciplina fenomenologiei. El este elaborat din anul 2002, fiind editat in colaborare cu Center for Advanced Research in Phenomenology Florida University (S.U.A.) si are in acest moment peste 3000 de abonati din intreaga lume. Este distribuit saptamanal prin email, iar pana acum au fost editate nu mai putin de 186 de numere. Acest newsletter nu este numai un excelent mijloc de informare despre noi aparitii, calls for papers, conferinte etc., ci si un foarte bun mijloc de promovare a proiectelor SRF in intreaga lume.