Societatea Româna de Fenomenologie

Raport de activitate 2000-2004

 

A scrie si, pe deasupra, a citi un raport de activitate este o onoare destul de ambigua, pentru ca orice raport care se respecta trebuie sa treaca proba plictisului. Iar asta nu numai, cum poate v-ati astepta, doar In sensul ca el trebuie sa nu-si piarda prospetimea si sa nu-si adoarma auditoriul. Eu v-as propune sa vedem cu totii aici si latura buna a plictisului: Faptul ca un raport reuseste sa-si plictiseasca mai Intai autorul, iar apoi publicul se cheama ca este un raport Incarcat, iar acesta nu poate fi decat un semn bun – semnul ca el are suficient de multe lucruri de consemnat. Sa speram deci cu totii ca SRF a ajuns o organizatie suficient de serioasa Incat activitatile ei, prezentate sub forma unui raport, sa le poata oferi membrilor sai sansa de a se plictisi.

Raportul are doua parti: In prima parte voi face o prezentare analitica a fiecarei activitati In parte, si anume nu In ordine cronologica, ci In funtie de tipurile de activitate. In partea a doua va fi vorba mai ales de dinamica generala a acestor activitati, a ceea ce s-a obtinut si a ceea ce se prefigureaza pentru urmatorii ani, precum si de Incercarea de a situa toate acestea Intr-un peisaj mai larg.

 

A. Activitati ale SRF In perioada 2000-2004

 

In ceea ce priveste tipurile de activitate, criteriul cel mai functional pare a fi cel care distinge, In primul rand, publicatiile noastre, In al doilea rand diferitele evenimente organizate sub patronajul SRF, si, In fine, proiecte mai complexe. 1. In categoria publicatii se Inscriu Indeosebi revista Studia Phaenomenologica, Seria Heidegger si colectia Acta Phaenomenologica, toate publicate la Editura Humanitas, precum si numarul special despre “Actualitatea fenomenologiei” din revista Euphorion, nr. 7-8/2003. 2. In rubrica evenimente se Incadreaza Prima Conferinta Central si Est-Europeana de Fenomenologie de la Cluj, participarea SRF ca membru fondator la Intemeierea Organizatiei de Organizatii de Fenomenologie de la Praga, prima conferinta sud-est-europeana a editorilor de reviste de filozofie, Sofia-Nessebar, participarea la cea de a doua conferinta despre fenomenologie In Europa de Est de la Praga, conferintele si seminarele Centrului de Studii Fenomenologice, work-shop-ul despre problema intentionalitatii care va avea loc In zilele urmatoare si, iata, prima Intalnire a membrilor SRF de astazi. Din a treia categorie fac parte proiecte mai complexe, de sine statatoare si mai greu Incadrabile tipologic. De asemenea, trebuie spus ca unele dintre aceste activitati au un caracter permanent si implica o munca neIntrerupta, asa cum altele sunt evenimente a caror consistenta provine tocmai din faptul ca au o desfasurare bine delimitata In timp.

 

1. Voi Incepe cu publicatiile, pentru ca deocamdata ele reprezinta activitatea cea mai importanta a SRF atat In privinta muncii depuse, cat si in privinta bogatiei rezultatelor si a receptarii acestora.

 

1a. Studia Phaenomenologica a fost primul proiect al SRF. De ce? Desigur ca exista si cauze mai mult sau mai putin conjuncturale, ca de pilda editarea cu succes a unor alte reviste de specialitate, care ne-au Incurajat sa speram ca acest lucru este posibil. Cred Insa ca doua motive au fost hotaratoare. Mai Intai faptul ca o revista este un proiect suficient de ambitios, de concret si de promitator pentru a aduna In jurul sau un nucleu de oameni activi, pentru a cimenta relatii, pentru a Intretine entuziasmul, pentru a crea o atmosfera efervescenta. In al doilea rand, absenta unei reviste de specialitate era puternic resimtita. Este cat se poate de evident faptul ca printre motivele rau famatului fenomen numit brain drain din Europa de Est, al migrarii catre Vest a elitelor, se numara si posibilitatile foarte precare de publicare a rezultatelor propriilor cercetari. Astfel ca activitatea societatii a fost inaugurata prin publicarea la editura Humanitas, In iunie 2001, a primelor doua numere ale periodicului trimestrial Studia Phí¦nomenologica. Care a fost, foarte pe scurt, strategia? 1: Desi cercul fenomenologic bucurestean, care a initiat si realizat proiectul, este format In primul rând din heideggerieni, aceasta situatie nu a condus la o restrângere mai mult sau mai putin sectara a tematicii, ci am Incercat ca prin revista sa contribuim la interpretarea si asimilarea adecvata a tuturor clasicilor fenomenologiei si sa dam seama de Intreaga diversitate a orientarilor fenomenologice contemporane, inclusiv de tendintele novatoare. si 2.: Revista si-a propus sa fie nu numai un loc In care fenomonologii români sa poata publica rezultatele cercetarilor lor, ci si sa contribuie la cercetarea fenomenologica internationala. Am invitat de aceea fenomenologi recunoscuti pe plan international sa faca parte din comitetul stiintific al revistei si sa publice In paginile ei. Astfel, a fost mentinut un echilibru Intre contributiile straine si cele românesti, acestea din urma fiind constrânse sa se confrunte cu standardele cercetarii internationale si sa atinga un nivel academic corespunzator. Care au fost rezultatele? Pana In acest moment au aparut 6 numere duble si un supliment, Insumand toate peste 2600 p. Alte 2 numere duble sunt aproape Incheiate si urmeaza sa apara In lunile urmatoare, iar numerele pe anul 2005 au deja o structura clara. Nu insist asupra tematicii volumelor, care sunt cred accesibile tuturor. M-as opri Insa asupra unor statistici mai putin evidente, dar care cred ca sunt foarte importante. In cele 7 numere aparute au publicat In total 90 de autori, dintre care 34 romani si 56 straini. Relatia dintre textele autorilor romani si cele ale autorilor straini a fost Insa mai echilibrata prin aceea ca multi dintre autorii romani au publicat mai multe texte In paginile revistei, In timp ce majoritatea autorilor straini sunt reprezentati cu cate un singur text. In ceea ce priveste tipul textelor aparute, bilantul arata astfel: 93 articole, 79 recenzii, 8 review articles, 5 scurte prezentari informative despre colocvii si alte evenimente, 4 interviuri si 2 documente inedite. De dosare tematice au beneficiat pana acum 5 autori: Brentano, Husserl, Heidegger, Gadamer si Merleau-Ponty. Sunt In pregatire dosare tematice despre alti 3 autori: Alexandru Dragomir, Emmanuel Levinas si Jan Pato?ka. Cateva cuvinte despre receptarea revistei: In tara au aparut recenzii In: Revista de filosofie, Romania literara, Observator cultural, Cronica si nu In ultimul rand Vatra, unde Alex Cistelecan si Dan Mincanu au scris o recenzie generoasa la chiar primul numar al revistei sub titlul sugubat “Fenomenologia salveaza Romania”. Revista a beneficiat de asemenea de prezentari pe Radio Romania Cultural, datorita lui Victor Popescu, precum si de o prezentare la PROTV la emisiunea lui Cristi Tabara, datorita Laurei Pamfil. In strainatate sumarul revistei este permanet prezentat In urmatoarele periodice: Alter, Chiasmi International, Etudes phéoménologiques si The New Yearbook for Phenomenology and Phenomenological Philosophy, iar In acest moment negociem prezentari reciproce de sumare si cu alte reviste. Numeroasele schimburi cu reviste straine de fenomenologie (20 In acest moment), dar si reactiile comunicate In scris sau oral de diversi cercetatori sau faptul ca primim din strainatate articole nesolicitate spre publicare arata ca revista a intrat Intr-un circuit international.

 

1b. Seria Heidegger nu a fost initiata de SRF, ci de Editura Humanitas. Dar, Incepand cu volumul Parmenide tradus de Sorin Lavric si Bogdan Minca, seria apare sub egida SRF, si In cadrul ei urmeaza sa apara: Prolegomene la istoria conceptului de timp (trad. Catalin Cioaba), Metafizica lui Nietzsche (trad. Ionel Zamfir), Problemele fundamentale ale fenomenologiei (trad. Bogdan Minca si Sorin Lavric) si Corespondenta Hannah Arendt – Martin Heidegger (trad. Catrinel Plesu). Independent de colectie a aparut monumentala traducere a lui Sein und Zeit realizata de Gabriel Liiceanu si Catalin Cioaba. Acest eveniment editorial este mai putin o activitate a SRF, desi ambii traducatori sunt membri nostri. Ea este mai degraba un proiect care a dus la nasterea unei generatii de fenomenologi de orientare heideggeriana, si prin aceasta principala conditie de posibilitate a nasterii SRF.

 

1c. Colectia Acta Phaenomenologica Isi propune sa ofere cititorilor romani lucrarile clasice ale fenomenologiei. Pana acum au aparut 2 volume: Michel Haar, Heidegger si esenta omului (trad. Laura Pamfil) si Franz Brentano, Despre multipla semnificatie a fiintei la Aristotel (trad. Ion Tanasescu). Urmeaza sa apara:

1. Emmanuel Levinas, Altfel decIt a fi sau dincolo de esenta, trad. Bogdan si Miruna Tataru-Cazaban

2. Jean-Luc Marion, Idolul si distanta, trad. Daniela Palasan si Tinca Prunea

3. Maurice Merleau-Ponty, Vizibilul si invizibilul, trad. Florea Livia

4. Françoise Dastur, Moartea. Eseu despre  finitudine, trad. Sabin Bors

5. Jean-François Courtine, Heidegger si fenomenologia, trad. Roxana Albu

6. Edmund Husserl, Cercetari logice, 4 volume, trad. Bogdan Olaru, Ion Tanasescu, Ion Copoeru, Victor Popescu, Cristian Ferencz

1d. Numarul consacrat “Actualitatii fenomenologiei” de revista Euphorion din Sibiu este prima colaborare dintre SRF si o publicatie de cultura din Romania. Acest tip de colaborare ar trebui sa nu ramana un caz singular, pentru ca prin astfel de colaborari se asigura activitatii SRF si fenomenologiei In general accesul catre un public mai larg.

 

2a. Prima Conferinta Central si Est-Europeana de Fenomenologie de la Cluj, care a avut loc Intre 25 si 27 martie 2002, a fost organizata de Ion Copoeru cu ajutorul Center for Advanced Research in Phenomenology si al lui Lester Embree. Ea a fost un pas foarte important In vederea unei colaborari regionale In domeniul fenomenologiei, dar si un semnal dat partenerilor din tari cu o mai veche traditie In fenomenologie ca In Romania nu numai ca interesul pentru fenomenologie este tot mai mare, ci si ca aceste preocupari Incep sa atinga o oarecare maturitate.

 

2b. La conferinta de Intemeiere a OPO care a avut loc la Praga pe 6 oct. 2002, SRF a fost reprezentata de Madalina Diaconu. Cred ca putem fi fericiti ca nu am pierdut acest tren, desi romanii par a-si fi facut un talent deosebit din a fi mereu cu cativa pasi In urma. Nu numai ca am fost prezenti de la Inceput In acest scenariu al globalizarii fenomenologiei regizat de Lester Embree, dar ne putem mandri cu faptul ca editam prima publicatie a OPO, newsletter-ul care va fi prezentat In cele ce urmeaza, si cu faptul ca Ion Copoeru este vicepresedinte al OPO.

 

2c. In august 2003 a avut loc In Bulgaria la Sofia si Nessebar prima Intalnire a unor editori de reviste de filozofie din sud-estul Europei. Conferinta a fost initiata de Pavo Barisic (Zagreb), Tzotcho Boiadjiev si Georgi Kapriev (Sofia) si de Gabriel Cercel. Ea s-a bucurat de sprijinul Fundatiei Alexander von Humboldt (Bonn). Delegatia romaneasca a fost formata din Mircea Flonta, Madalina Diaconu, Ion Tanasescu, Cristian Ciocan si Gabriel Cercel, carora li s-a alaturat, ca invitat al delegatiei noastre, Holger Zaborowski de la Universitatea din Freiburg im Breisgau, editorul revistei Heidegger Jahrbuch, care urmeaza sa apara Incepand din acest an la editura Alber. La conferinta au participat delegatii din 5 tari sud-est-europene, iar fiecarei delegatii i s-a oferit posibilitatea de a invita parteneri din Germania.

 

2d. Intre 26 si 27 martie 2004 o delegatie de cercetatori romani compusa din Ion Copoeru, Madalina Diaconu, Cristian Ciocan si Gabriel Cercel a fost invitata de Center for Advanced Research in Phenomenology si de Arhivele Patocka din Praga la cel de-al doilea colocviu dedicat fenomenologiei In Europa de Est. Aceasta editie a colocviului a fost consacrata Romaniei si Bulgariei.

 

2e-f. In fine, trebuie de asemenea mentionat work-shop-ul despre problema intentionalitatii care va avea loc maine si poimaine si, iata, prima Intalnire a membrilor SRF de astazi, care speram sa devina o traditie.

 

3. Ceea ce am numit “proiecte mai complexe” reprezinta o categorie aparte de activitati, care sunt mai greu Incadrabile tipologic, precum si proiecte care cuprind mai multe categorii de activitati, ca de pilda organizarea de colocvii, editarea de publicatii si altele. Unele dintre acestea au un caracter strict national, ca de pilda Intemeierea unei biblioteci de fenomenologie, In timp ce altele sunt proiecte cu o anvergura internationala.

 

3a. Biblioteca SRF este un proiect foarte important, avand In vedere faptul ca lacunele In materie de literatura de specialitate din bibliotecile romanesti sunt binecunoscute. Cartile si revistele sunt extrem de scumpe chiar si pentru bibliotecile occidentale, care din lipsa de fonduri sunt obligate sa faca o selectie drastica. Biblioteca noastra ofera deja lucrari foarte recente si valoroase, precum si un numar tot mai mare de reviste de fenomenologie. Cartile au fost obtinute fie prin donatii din cele mai diverse surse, fie de la edituri In vederea scrierii de recenzii, fie direct de la autori. Biblioteca trebuie tratata cu toata seriozitatea ca un proiect de sine statator. Caci nu este vorba numai de Imprumut si restituire, ci si de organizare si catalogare, dar mai ales de o strategie de crestere: ce ar mai trebui achizitionat si cum. Exista institutii care finanteaza astfel de biblioteci de specialitate. Va trebui deci sa fie elaborate cereri de finantare si vor trebui gestionati eventual bani care sunt destinati exclusiv achizitionarii de carti. In primul rand, va trebui sa avem operele complete ale tuturor clasicilor fenomenologiei, apoi exegeza fundamentala si colectii complete de reviste. Ma bucur sa va anunt ca avem deja o persoana de Incredere care a preluat cu bucurie aceasta dificila sarcina, si anume Adrian Sandu.

 

3b. Situl www.phenomenology.ro este nu numai mijlocul prin care activitatea SRF este promovata In modul cel mai masiv si mai eficient, ci este el Insusi unul dintre cele mai valoroase proiecte ale SRF, pe care Il datoram talentului si daruirii lui Paul Balogh. Situl nostru este unul dintre cele mai consistente, mai elaborate, dar si unul dintre cele mai frecventate situri de profil din Internet, care creste vazand cu ochii si este permanent actualizat. In sit sunt Incorporate nu numai informatii la zi despre SRF, ci si pagini personale ale membrilor, catalogul bibliotecii noastre si noua International Phenomenology Database.

 

3c. International Phenomenology Database este Insa un proiect de sine statator si  are ca scop indexarea revistelor internationale de fenomenologie. Ea este dotata  cu un motor de cautare care permite identificarea articolelor In functie de un cuvant cheie. Pana acum au fost indexate 22 de reviste,  99 de numere, 744 de articole, 664 de autori. Nu este lipsit de interes faptul ca au fost zile In care am inregistrat nu mai putin de 900 de cautari In Database, ceea ce arata ca ea devine un instrument apreciat de  navigatorii web. Ca si situl, si acest proiect este coordonat de Paul Balogh.

 

3d. Newsletter-ul de fenomenologie este la ora actuala unul dintre cele mai puternice instrumente de informare din lume In ceea ce priveste disciplina fenomenologiei.  El este Ingrijit din anul 2002 de Cristian Ciocan, este editat In colaborare cu Center for Advanced Research in Phenomenology din S.U.A. si are In acest moment aproape 1500 de abonati din Intreaga lume.  Este distribuit saptamanal prin e-mail, iar pana acum au fost editate nu mai putin de 95 de numere. Acest newsletter nu este numai un excelent mijloc de informare despre noi aparitii, calls for papers, conferinte etc., ci si un foarte bun mijloc de promovare a proiectelor SRF In Intreaga lume.

 

3e. Participarea la activitatea Organizatiei de Organizatii de Fenomenologie (OPO) este de asemenea un proiect complex, de care s-au ocupat Indeosebi Madalina Diaconu si Ion Copoeru. Datorita lor, SRF a fost reprezentata atat la prima Intalnire de la Praga la care a fost fondata OPO, pe 6 oct. 2002, cat si la conferinta de la Minsk din 2003. Ion Copoeru ne reprezinta si In calitate de vicepresedinte al OPO. De asemenea, conferinta internationala organizata de Ion Copoeru la Cluj si mentionata mai sus la punctul 2a. se Inscrie In acest proiect. Madalina Diaconu ne va reprezenta si la cea de a treia conferinta central si est-europeana de fenomenologie care va avea loc In noiembrie la Varsovia. Newsletterul de fenomenologie editat de Cristian Ciocan trebuie mentionat si aici, fiind un proiect desfasurat sub patronajul si cu sprijinul OPO.

 

3f. In noiembrie 2002 a fost Infiintat Centrul de Studii Fenomenologice din Cadrul Facultatii de Filosofie a UB. Infiintarea centrului a fost aprobata imediat de consiliul facultatii. Centrul are In acest moment 18 membri. Pe langa proiectele individuale de cercetare, sub auspiciile centrului s-au desfasurat o serie de conferite, un seminar saptamanal condus de Ion Tanasescu si consacrat Cercetarilor logice ale lui Husserl, un seminar saptamanal despre Sein und Zeit, precum si work-shop-ul depre intentionalitate care va avea loc In zilele urmatoare, initiat si organizat de Cristian Ciocan. In ceea ce priveste conferintele, In anul universitar 2003-2004 au fost organizate 18 conferinte, la care se adauga doua conferinte care au avut loc saptamana trecuta si care tin de programul pe 2004-2005. Pentru ca atat eu, cat si Cristian Ciocan vom fi plecati din tara In urmatorul an universitar si pentru ca Paul Balogh are deja multe responsabilitati, ne-am bucura daca cineva dintre membrii nostri ar putea prelua organizarea acestor conferinte.

 

3g. Ideea de a crea o retea a revistelor de filozofie din Sud-Estul Europei s-a nascut cu ocazia unei conferinte regionale a Fundatiei Humboldt care s-a desfasurat la Bucuresti Intre 12 si 14 aprilie 2002 si s-a intitulat “Dialogul stiintific In Sud-Estul Europei. Initiative de cercetare In stiintele umane si sociale”. La lucrarile sectiei de filozofie a conferintei au participat si 4 editori de reviste de filozofie: Pavo Barisic (Zagreb), Tzotcho Boiadjiev si Georgi Kapriev (Sofia) si Gabriel Cercel. Proiectul, discutat mai Intai de cei patru, a fost apoi prezentat participantilor si reprezentantilor fundatiei Humboldt, In numele celor 4 initiatori, de catre Gabriel Cercel, care a scris si prima forma a proiectului. Acest text, usor modificat de colegii bulgari, a fost apoi transmis si altor editori de reviste de filozofie din regiune si In cele din urma Inaintat Fundatiei Humboldt, care l-a aprobat. In prima faza, proiectul a constat In organizarea unui colocviu, care a fost prezentat mai sus la punctul 2c. S-a dorit Insa crearea unei colaborari si a unui schimb de experienta permanente. In acest scop, a fost alcatuit un Board international permanent, In care a fost ales, ca reprezentant al Romaniei, Gabriel Cercel. Printre sarcinile acestui Board se numara organizarea de Intalniri la intervale regulate In tarile din regiune, Incurajarea schimbului de reviste, promovarea revistelor din regiune In mediul stiintific international si Imbunatatirea difuzarii acestora In strainatate, precum si editarea unor publicatii proprii. Prima publicatie de acest fel este volumul Philosophie in Südosteuropa. Stand der Forschungen und der Veröffentlichungen, aparut anul acesta la Sofia, al carui continut nu reflecta doar lucrarile colocviului, ci Isi propune o abordare mai cuprinzatoare si mai aprofundata a situatiei filozofiei In Sud-Estul Europei.

 

La acestea toate se adauga activitatea cotidiana a societatii, corespondenta zilnica, Intalnirile mai mult sua mai putin oficiale cu diversi parteneri si colaboratori, stabilirea de contacte cu alte organizatii similare si cu diversi cercetatori.

Ar trebui amintit, In Incheierea primei parti, faptul ca prezentari generale ale proiectelor SRF (semnate de Gabriel Cercel) au aparut In urmatoarele reviste internationale: Journal Phí¤nomenologie, Information Philosophie si Heidegger Studies.

 

 

B. Context, evaluari, perspective

 

Un raport de activitate ar trebui, pe langa prezentarea analitica a faptelor, sa ofere de asemenea o fie si provizorie interpretare a acestora, chiar daca Intelegerea sensului a ceea ce s-a petrecut sau masura In care toate acestea au In genere si alt sens decat pura facticitate au nevoie de distanta. Se impune totusi sa ne punem Inca de pe acum cateva Intrebari: Cum se situeaza SRF In peisajul filozofic romanesc? Care sunt punctele noastre tari si care cele vulnerabile? Ce ar trebui sa ne propunem pentru urmatorii 4 ani si ce strategii ar trebui sa adoptam ca sa ajungem la tinta?

1. In esenta, cred ca trei sunt problemele majore ale preocuparilor filozofice din Romania si, In general din Estul Europei, iar SRF la aceasta situatie a trebuit si va trebui sa raspunda. Aceste probleme sunt strans legate Intre ele si, cu un termen heideggerian, cooriginare. Forma lor comuna de manifestare o constituie faptul ca filozofia traieste In Romania In forme predominant unicelulare. Prima problema este de natura psihologica: Este o ironie a istoriei faptul ca fenomenul numit “comunism” nu a dus, cum te-ar lasa sa crezi etimologia, la o dominatie a interesului comun, ci la o dominatie absoluta a interesului privat, ridicata la nivel de interes de stat si compensata doar de inflatia lozincilor. Cei care se ocupa de filozofie In Romania au Inca prejudecata, adanc Inradacinata si profund falsa, ca aceasta practica este una solitara. Retras fiecare In cochilia lui, privim Inca cu multa suspiciune tot ceea ce depaseste obligatiile nemijlocite, interesul propriu si cercul de prieteni, privind colaborarea cu alti colegi cu infinita suspiciune si lasand de cele mai multe ori destinul disciplinei la voia Intamplarii sau pe mana unor mandarini fara scrupule. A doua problema este de natura institutionala: exista o imensa disproportie Intre gigantismul institutiilor de stat si situatia extrem de precara a cercetatorului. La Institutul de Filozofie din Sofia “lucreaza” aproximativ 80 de cercetatori. Acest gen de combinate filozofice produc pe stoc lucruri extrem de dubioase. Nu cunosc vreun produs filozofic cat de cat performant al acestor institutii care sa fi aparut pe piata In ultimii ani. Fireste ca aceasta situatie nu exclude ca In aceste locuri sa existe anumiti cercetatori foarte valorosi. Rezultatele lor sunt Insa strict individuale, si nu Incadrabile Intr-un proiect cat de cat coerent, care sa iasa din sfera pe care am numit-o unicelulara. Lipsesc aproape cu desavarsire institutiile si organizatiile specializate, asa numitele centre de excelenta, singurele capabile sa produca performanta. Nu avem reviste de specialitate, nu avem editii serioase, nu avem institute, centre de cercetare si societati specializate, nu prea avem colocvii, conferite, work-shopuri, iar atunci cand sunt, sunt foarte prost frecventate. Exemple precum Colegiul Noua Europa, Centrul de Cercetare “Fundamentele Modernitatii Europene”, revista ???? si alte cateva de felul acesta ne bucura pe toti, dar ne ajuta de asemenea sa vedem mai bine spatiul viran care se Intinde Intre ele. Nu numai zona aceasta microinstitutionala a fost pustiita, ci si constiinta noastra ca avem nevoie de ea. Atata vreme cat In aceasta zona nu se va schimba nimic, optiunile vor ramane aceleasi: sa pleci ca sa faci cu adevarat filozofie sau sa ramai, dar sa te lasi absorbit fie Intr-un sistem greoi si alterat, fie Intr-o profesie alienanta, fie In libertatea incerta si agitata a statutului de liber profesionist, neramanandu-ti altceva decat sa speri ca vei avea sansa de a supravietui. Insa aceasta supravietuire, aceasta strategie de cal troian, este adesea platita cu pretul unei existente schizofrenice si Incununata din nou de gloria modesta a unei filozofari unicelulare. A treia problema majora ar putea fi caracterizata ca “innerwissenschaftlich”, ea se refera la disciplina propriu-zisa. Este vorba de problema competentei, care subIntinde numeroase fenomene patologice precum provincialismul, paranoia, nepotismul, carierismul, coruptia, plagiatul. Nu cred ca este cazul sa insist.

Exista oare o alternativa la optiunile sus-mentionate? Noi credem ca da si activitatea SRF este, punct cu punct, raspunsul nostru la cele trei probleme la care m-am referit. M-as bucura foarte mult sa nu fie adevarat faptul ca societatea noastra este, In acest moment, singura Incercare de a raspunde altfel, si anume printr-o strategie coerenta, organica, pluricelulara si printr-o aplicare consecventa a ei, la aceste provocari. S-a dovedit ca lucrul este posibil si speram sa nu ne putem mandri prea multa vreme cu acest statut, ci sa putem saluta cat de curand constituirea unor organizatii similare specializate In filozofie antica, medievala, moderna, analitica etc. Cel mai avansata este, desigur, activitatea In domeniul filozofiei antice si medievale, Insufletita de prietenul nostru Bogdan Tataru-Cazaban si de Alex. Baumgarten, precum si cea moderna prin cercul din jurul lui Vlad Alexandrescu.

 

2. Trec acum la cea de a doua Intrebare: puncte tari si puncte slabe. Stam foarte bine la capitolul publicatii, poate chiar prea bine, unii ar spune chiar ca am exagerat putin. Cred ca aceasta exagerare ne-a facut Insa bine atat pentru ca ne-a mobilizat si ne-a scos din inertie, cat si pentru ca In acest fel am reusit sa atragem atentia asupra noastra. Mai putin bine stam la capitolul evenimente. Este, de pilda, pacat ca abia la patru ani dupa Intemeiere organizam prima Intalnire a membrilor. Cred ca ar trebui ca aceasta Intalnire sa devina o traditie si sa fie organizata In fiecare an sau cel putin o data la doi ani. La fel, abia In ultimul an am reusit sa organizam mici lansari ale revistei. Va trebui sa ne ocupam mai mult de aceste lucruri. Cred de asemenea ca ar trebui sa organizam mai des conferinte, seminare, work-shop-uri si colcvii, desi In ultimul an situatia s-a Imbunatatit simtitor. Acest lucru depinde Insa de o alta recomandare care se impune: ar trebui ca implicarea membrilor sa fie mai efectiva. Asupra acestui subiect voi reveni In detaliu In cele ce urmeaza. El se leaga de unul dintre cele mai mari minusuri ale activitatii de pana acum: comunicarea dintre membri. Este firesc sa existe deosebiri In ceea ce priveste disponibilitatea fizica si psihologica de a participa la proiectele societatii. Multe se explica pur si simplu prin dificultatile acestui prim mandat, prin faptul ca In acesti 4 ani cei mai multi dintre noi au fost pentru perioade destul de lungi In strainatate si prin faptul ca fiecare are deja prea multe obligatii profesionale sau particulare. Cred totusi ca asta nu explica tot, ca suntem Inca profund marcati de “dominatia vietii private”. Cred de asemenea ca filozofia nu se poate practica In mod serios decat Intr-o forma comunitara, iar formele ei anahoretice apar de regula In mod reactiv, im trotz si In Imprejurari vitrege. La capitolul “comunicare” trebuie mentionat si faptul ca mai sunt foarte multe de facut In ceea ce priveste comunicarea cu publicul, cu partenerii, cu colaboratorii. Va trebui poate sa dam mai multa importanta relatarilor despre proiectele noastre, sa actualizam permanent si sa distribuim pliante, sa punem afise, de pilda In universitati din strainatate, atunci cand apar publicatiile noastre, sa promovam mai mult, fiecare dintre noi, activitatea celorlalti si pe cea a societatii.

 

3. Ajung astfel la ultima chestiune: tendinte, strategii si proiecte generale pentru urmatorii 4 ani. In ceea ce priveste tendintele, cred ca vom asista la o tot mai mare diversificare a intereselor si orientarilor fenomenologice prin cresterea numarului de membri. De asemena, este cert ca infrastructura institutionala se va multiplica. De aceea cred ca cheia unei bune gestionari a activitatii SRF In urmatorii ani va fi capacitatea noastra de a armoniza aceste doua diversitati, de a recunoaste caracterul inevitabil si poate fertil al unei anumite concurente si de a nu lasa ca aceasta sa fie convertita, cum se Intampla de cele mai multe ori, In adversitati mocnite sau fatise, ambele la fel de indezirabile si de nocive.

Am face o mare greseala daca am crede ca strategia cu care trebuie sa Intampinam aceste tendinte absolut firesti ar trebui sa fie fixata o data pentru totdeauna, iar apoi aplicata Intocmai. Pentru a fi functionala, strategia trebuie sa fie Inainte de toate flexibila. Caci se prefigureaza foarte clar doua perspective: sau SRF va fi o organizatie perfect organica, In care fiecare parte se defineste pornind mai Intai de la Intreg – dar atunci doar unul sau cateva interese Inrudite devin dominante, ceea ce ar da SRF un caracter parohial, sau se accepta o structura permisiva, o simpla asociere de indivizi cu un anume interes In fenomenologie – dar atunci SRF ar cadea Intr-un nominalism pur, iar apartenenta la ea va deveni mai degraba simbolica. Strategia cautata nu va consta In altceva decat In justa distribuire a activitatilor Intre centrele locale si SRF ca organizatie nationala, astfel Incat sa nu se cada Intr-una sau alta dintre cele doua extreme. Trebuie deci sa distingem Intre doua tipuri de activitati In domeniul fenomenologiei si care trebuie recunoscute ca atare: 1. activitati individuale sau colective initiate si organizeze de membri ai SRF absolut independent de SRF, desfasurate Indeosebi sub egida unor facultati, catedre, centre sau institute de cercetare etc.; 2. activitati desfasurate sub egida SRF. Ar fi o iluzie sa ne imaginam ca la un moment dat orice activitate care are legatura cu fenomenologia si se desfasoara In Romania va sta sub patronajul SRF. Nicaieri nu se Intampla asa ceva, si cred ca o astfel de centralizare nici nu este de dorit. Unele activitati tin strict de anumite facultati, ca de pilda activitatile didactice, altele de anumite centre sau institute, ca de pilda proiectele de cercetare. Pentru garantarea calitatii, prestigiului si a unei cat mai bune receptari a preocuparillor fenomenologice din Romania, ar fi Insa de dorit ca activitatile comune, desfasurate la nivel national sub patronajul SRF sa fie cat mai numeroase.

O consecinta directa a unei strategii care tine seama de aceste lucruri este o clara distribuire a responsabilitatilor. In aceste conditii, nici proiectele desfasurate sub egida SRF nu vor mai putea pluti vag pe deasupra capetelor membrilor. Cateva exemple: proiectul sit www.phenomenology.ro Impreuna cu International Phenomenology Database este coordonat de Paul Balogh, newsletter-ul de fenomenologie si Acta Phaenomenologica de Cristian Ciocan, Studia Phaenomenologica de Gabriel Cercel si Cristian Ciocan, de participarea la OPO raspund Ion Copoeru si Madalina Diaconu, iar de proiectul Humboldt al retelei regionale a revistelor de filozofie Gabriel Cercel.

De aceea, principalul mesaj al echipei care a Intemeiat SRF, cu care as vrea sa si Inchei si totodata sa introduc discutiile care vor urma, este acesta: dorim sa oferim tuturor membrilor SRF infrastructura institutionala pe care o avem si pe care vrem sa o consolidam, reteaua internationala In care am reusit sa ne integram, contactele noastre si mica experienta pe care poate am acumulat-o pentru le da posibilitatea de a initia si coordona ei Insisi alte proiecte. Vreti sa organizati o conferinta, sa editati, sa traduceti un volum? Puteti folosi sigla si echipa SRF pentru a obtine finantari, informatii sau pur si simplu un sfat. Sunt convins ca sub nesiguranta si precaritatea In care se afla filozofia In Romania se ascunde un posibil foarte fertil. Ar fi o mare bucurie sa-l putem explora Impreuna, luand sitatia data nu doar ca prilej de lamentari nesfarsite, ci si ca pe o sansa pe care multe generatii dinaintea noastra nu au avut-o.

 

Gabriel Cercel

Presedinte executiv SRF In perioada 2000-2004