Raport de activitate

Societatea Română de Fenomenologie 

Perioada 2012–2016

Activitățile realizate sub egida Societății Române de Fenomenologie (SRF) în perioada 2012–2016 pot fi grupate în mai multe categorii: colocviile și conferințele organizate sub egida SRF; numerele din revista Studia Phaenomenologica; cele trei buletine informative online (Newsletter of Phenomenology, Newsletter de filozofie românească, Hermenutics & Translation Newsletter); cărțile apărute sub egida sau cu sprijinul SRF; și, în sfârșit, proiectele de cercetare desfășurate în cadrul Institutului de Filozofie „Alexandru Dragomir“.

Colocviile organizate prin intermediul SRF

În perioada 2012–2016, SRF a organizat nu mai puțin de 8 colocvii, dintre care 3 cu participare internațională. Printre organizatorii acestor conferințe s-au numărat următorii membrii SRF: George Bondor, Cristian Ciocan, Mădălina Diaconu, Christian Ferencz-Flatz, Maria Gyemant, Paul Marinescu, Bogdan Mincă și Ion Tănăsescu.

  1. În 18–19 octombrie 2012, Paul Marinescu, Christian Ferencz-Flatz au organizat conferința Figuri ale vulnerabilității existențiale. De la uitarea de sine la uitarea ființei, în cadrul căreia au participat cu prezentări Iulian Apostolescu, Alexandru Bejinariu, Raluca Bădoi, George Bondor, Ileana Borţun, Cătălin Cioabă, Gheorghe Constantin, Alexandra Corbu, Christian Ferencz-Flatz, Monica Găitănaru, Daniela Maci, Mihai Maci, Paul Marinescu, Ovidiu Stanciu și Rita Teodoru.
  2. Tot în 2012, în 28–29 noiembrie, Maria Gyemant, Ion Tănăsescu și Cristian Ciocan au organizat colocviul internațional Phénomènes psychiques et corps, în colaborare cu Universitatea din Liège și Academia Română. Au participat cu comunicări Federico Boccaccini, Cristian Ciocan, Arnaud Dewalque, Christian Ferencz-Flatz, Maria Gyemant, Paul Marinescu, Raluca Mocan, Irina Rotaru, Claudia Șerban, Denis Seron, Nicoleta Szabo, Ion Tănăsescu și Cristinel Ungureanu.
  3. În 24 iunie 2013, Paul Marinescu, Christian Ferencz-Flatz și Cristian Ciocan au organizat un workshop intitulat Urmă, sediment, memorie corporală, în cadrul căruia au participat, alături de coordonatori, Ileana Borțun și Alexandru Tofan.
  4. Un alt colocviu internațional a avut loc în 10–11 octombrie 2013, prilejuit de vizita în România a dlui Jean-Luc Marion, membru al Academiei Franceze, unul dintre cei mai importanți fenomenologi contemporani. Conferința intitulată Lectures de Jean-Luc Marion a fost organizată de Cristian Ciocan în colaborare cu Institutul Francez din București și a beneficiat de participarea următorilor colegi: Vlad Alexandrescu, Alexander Baumgarten, George Bondor, Cristian Ciocan, Florin Crîșmăreanu, Georgiana Huian, Paul Marinescu, Bogdan Mincă, Cristian Moisuc, Sorin Ovidiu Podar, Călin Cristian Pop, Delia Popa, Tinca Prunea-Bretonnet, Claudia Șerban, Ovidiu Stanciu, Bogdan Tătaru-Cazaban, Anca Vasiliu și Marilena Vlad. La finalul fiecărei secțiuni a colocviului, Jean-Luc Marion a răspuns fiecărei comunicări în parte.
  5. Tot în 2013, în 29–30 noiembrie, Paul Marinescu și George Bondor au organizat conferința Reprezentarea trecutului: prezenţă, absenţă şi anterioritate. Centenarul Paul Ricœur, în colaborare cu Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași. Au participat cu prezentări Corneliu Bîlbă, George Bondor, Adriana Cîteia, Alexandra Corbu, Christian Ferencz-Flatz, Florina-Rodica Hariga, Paul Marinescu și Ovidiu Verdeş.
  6. Cea de-a treia conferință internațională organizată de SRF în această perioadă a avut loc în 23–24 octombrie 2014. Conferința Fenomenul „animal“, organizată de Cristian Ciocan, în colaborare cu Arhivele Husserl din Paris, a avut ca invitat principal pe dna Florence Burgat, specialist recunoscut în domeniul studiilor animale din spațiul fenomenologic francez. Conferința a fost structurată în două secțiuni, una în limba franceză și alta în limba română. În secțiunea desfășurată în limba franceză au participat cu comunicări Florence Burgat, Cristian Ciocan, Tinca Prunea-Bretonnet, Dragoș Duicu și Laura Tușa-Ilea. În secțiunea desfășurată în limba română au intervenit Alexandru Bejinariu, Remus Breazu, Raluca Bujor, Mădălina Diaconu, Christian Ferencz-Flatz, Bogdan Ianoşev, Ciprian Jeler, Irina Rotaru și Andrei Simionescu-Panait.
  7. Cea mai recentă conferință SRF a fost organizată de Mădălina Diaconu și Christian Ferencz-Flatz în 21 noiembrie 2015, fiind intitulată Estetica fenomenologică după centenar. Perspective istorice și tendințe actuale. Au participat cu comunicări: Alexandru Bejinariu, Remus Breazu, Ileana Borțun, Eveline Cioflec, Alexandru Cosmescu, Mădălina Diaconu, Christian Ferencz-Flatz, Teresa Leonhardmair și Bogdan Mincă.
  8. În sfârșit, pentru anul acesta Cristian Ciocan, Paul Marinescu și Bogdan Mincă au lansat un apel la contribuții pentru conferința intitulată Comunitate, identitate, diferență: priviri fenomenologice, care va avea loc în 16-17 noiembrie 2016, în colaborare cu Institutul de Cercetări al Universității din București și Institutul de Filozofie „Alexandru Dragomir“.


Revista Studia Phaenomenologica

În această perioadă, redacției revistei Studia Phaenomenologica i s-au alăturat Paul Marinescu (din 2013) și Remus Breazu, în calitate de asistent editorial (din 2014). Ceilalți membri ai redacției sunt în prezent Roxana Băiașu, Virgil Ciomoş, Ion Copoeru, Mădălina Diaconu și Bogdan Mincă. Christian Ferencz-Flatz este book-review editor, iar Cristian Ciocan este Editor-In-Chief. Din 2015, revista este publicată de editura Zeta Books, iar din 2013 accesul online este posibil prin colaborarea cu Philosophy Documentation Center.

În perioada 2012–2016, redacția a pregătit 4 volume, însumând aproape 1900 de pagini, 81 de articole, dintre care 41 în limba engleză, 27 în limba franceză și 12 în limba germană). Mai multe dintre aceste volume au beneficiat de colaborarea unor (co-)editori invitați, precum Elisabeth Behnke, Olivier Abel, Dermot Moran, Rodney Parker și Julian Hanich.

  1. Volumul Studia Phaenomenologica XII (2012), intitulat Possibilities of Embodiment, a fost editat de Elisabeth Behnke și Cristian Ciocan.
  2. Volumul Studia Phaenomenologica XIII (2013), intitulat On the Proper Use of Phenomenology: Paul Ricoeur Centenary, a fost coordonat de Olivier Abel și Paul Marinescu, în colaborare cu Arhivele Ricoeur din Paris.
  3. Următorul număr, Studia Phaenomenologica XIV (2014), intitulat Place, Environment, Atmosphere a fost editat de Mădălina Diaconu și Ion Copoeru.
  4. Cel mai recent volum apărut, Studia Phaenomenologica XV (2015), are ca temă centrală The Early Phenomenology și a fost îngrijit de Dermot Moran și Rodney Parker.

În pregătire se află volumul XVI (2016), Film and Phenomenology, editat de Christian Ferencz-Flatz și Julian Hanich.

Buletinele informative online

  1. Newsletter of Phenomenology. Buletinul informativ săptămânal dedicat fenomenologiei, coordonat de Cristian Ciocan și Iulian Apostolescu (asistent editorial), este în continuare un reper important pentru comunitatea specialiștilor în fenomenologie din întreaga lume. Acest proiect, demarat în 2 mai 2002, în colaborare cu Center for Advanced Reserach in Phenomenology, împlinește anul acesta 14 ani de existență neîntreruptă, fiind subvenționat de câțiva ani de Organization of the Phenomenological Organizations. În perioada 2012–2016 au fost trimise în jur de 150 numere ale buletinului informativ, la aproximativ 5000 de abonați.
  2. Newsletterul de filozofie românească. Și buletinul informativ dedicat filozofiei din România, editat de Cristian Ciocan și Iulian Apostolescu, continuă să se bucure de interesul comunității filozofice românești. Acest proiect, inițiat la începutul anului 2007, are o apariție lunară, iar în această perioadă au fost trimise către lista de abonați care numără aproximativ 1800 de membri nu mai puțin de 50 numere.
  3. Hermenutics & Translation Newsletter este coordonat începând din 2009 de Larisa Cercel. În perioada 2012–2016 au fost trimise în jur de 10 numere ale buletinului informativ, la aproximativ 300 de abonați.

 

Publicații apărute sub egida SRF

  1. Acta Phaenomenologica. Deși activitatea în colecția Acta Phaenomenologica de la editura Humanitas a fost mai ponderată în această perioadă, trebuie amintit că a fost încheiată traducerea în limba română a Cercetărilor logice, care a apărut în 4 volume distincte. În 2012 a apărut volumul al treilea, ce cuprinde Cercetările 3, 4 şi 5 (traduse de Christian Ferencz-Flatz şi Ion Tănăsescu), iar în 2013 a apărut ultimul volum, ce cuprinde Cercetarea a 6-a, în traducerea lui Bogdan Olaru. Totodată, tot în colecția Acta Phaenomenologica a apărut și volumul lui Edmund Husserl, Experienţă şi judecată. Cercetări cu privire la genealogia logicii, tradus de Christian Ferencz-Flatz.
  2. O altă publicație apărută cu sprijinul SRF / Institutul de filozofie „Alexandru Dragomir“ este volumul colectiv Timp, Memorie și Tradiție. Studii de fenomenologia istoriei, coordonat de Christian Ferencz-Flatz și Paul Marinescu la Zeta Books în anul 2012.
  3. Actele colocviului SRF din 2012, Figuri ale vulnerabilității existențiale. De la uitarea de sine la uitarea ființei, au fost publicate în 2014 la Editura Universității „Al. I. Cuza“ într-un volum editat de Paul Marinescu și Christian Ferencz-Flatz.
  4. În sfârșit, actele colocviului SRF din 2014 despre fenomenul „animal“ au fost publicate parțial în volumul Phénoménologie de la vie animale, editat de Florence Burgat și Cristian Ciocan la editura Zeta Books, în anul 2016.

 

Institutul de Filozofie „Alexandru Dragomir“

În cadrul Institutului de Filozofie „Alexandru Dragomir“, proiect SRF fondat în 2009 și coordonat de Cristian Ciocan, au fost derulate în perioada 2012–2016 nu mai puțin de 10 proiecte de cercetare, finanțate de UEFISCDI în urma câștigării unor competiții naționale. Dintre acestea, 6 proiecte au fost deja finalizate, după cum urmează:

  1. Două proiecte de cercetare de tip “Tinere Echipe” (TE): Trupul medial. O abordare interdisciplinară a fenomenelor corporale (2010-2013, coord. Cristian Ciocan) și Habitus, memorie, sediment: Fațete ale unei abordări fenomenologice ale tradiției (2010-2013, coord. Christian Ferencz-Flatz).
  2. Patru proiecte de cercetare postdoctorală (PD): Înțelegerea celuilalt și interpretarea sinelui. O hermeneutică interdisciplinară a alterității culturale pornind de la Heidegger și Malinowski (2011–2013, coord. Gabriel Cercel); Provocările unei fenomenologii a uitării. Perspective asupra failibilității umane (2011–2013, coord. Paul Marinescu); Dileme morale în jurnalismul online (2011–2013, coord. Victor Popescu); Moșteniri neoplatonice în Corpus Dionysiacum (2013–2015, coord. Marilena Vlad).

În prezent, mai sunt în derulare alte 4 proiecte, după cum urmează:

  1. Un proiect de cercetare exploratorie tip PCE („Idei“): Psihologia brentaniană și problema intenționalității actelor sensibile (2011–2016, coord. Ion Tănăsescu).
  2. Trei proiecte de cercetare de tip “Tinere Echipe” (TE): Teorii şi practici ale rugăciunii în Antichitatea târzie – secolele II-VI (2013–2016, coord. Andrei Timotin); Relevanța etico-politică a gândirii. O abordare interdisciplinară a raportului dintre gândire și acțiune (2015–2017, coord. Bogdan Mincă); Auto-constituire si mediere discursivă în Neoplatonismul tardiv (2015–2017, coord. Marilena Vlad).

 

Noi membri SRF

În ultima perioadă, au obținut calitatea de membru SRF următorii colegi: Alexandru Bejinariu, Remus Breazu, Cristian Hainic, Lucian Ionel, Andrei Simionescu-Panait și Amalia Trepca. Ni se pare important ca numărul membrilor să crească în continuare, integrând colegi din țară și străinătate, implicați în studii avansate de fenomenologie. Ca orice asociație profesională, SRF trebuie să tindă la a integra cât mai mulți colegi ce lucrează în domeniul fenomenologiei, contribuind astfel la constituirea unei comunități de specialiști.

 

Chestiuni adminstrative

  1. Cotizația. Cotizația anuală de membru a rămas neschimbată, echivalentul a 10 euro pe an. Datorită întârzierilor recurente și a situației delicate în care este pus secretarul SRF de a insista pentru plata cotizației, am stabilit ca principiu general că data limită pentru plata cotizației pentru anul curent este 20 martie a anului viitor. Dacă în urma a trei apeluri trimise de secretarul SRF după această dată situația nu este reglată, calitatea de membru se pierde automat.
  2. Schimbarea sediului social. În urma încetării contractului de comodat dintre Fundația Aqua Forte și SRF, am demarat căutările pentru identificarea unui nou sediu social. Cea mai adecvată soluție pe care am găsit-o, la sugestia dlui Ion Copoeru, a fost aceea a stabilirii unui parteneriat cu Universitatea din București, dat fiind faptul că am fost întâmpinați cu bunăvoință din partea dlui rector Mircea Dumitru. Contractul de comodat dintre UB și SRF a fost semnat în luna martie, iar noul sediu social (situat în clădirea ICUB din str. Dimitrie Brândză nr. 1, București) va fi înregistrat la judecătorie o dată cu noua componență a Comitetului Director.

 

Noi proiecte

După cum știți, orice membru SRF poate contribui la promovarea fenomenologiei în spațiul universitar sau extra-universitar, în țară sau în străinătate, asumând o inițiativă, propunând un proiect, cointeresând alți colegi etc. Astfel, orice membru SRF are posibilitatea de a propune proiecte care să fie desfășurate sub egida SRF, beneficiind de sprijinul instituțional al asociației. Ca tipuri de proiecte, putem avea în vedere o varietate de activități: colocvii, simpozioane, workshop-uri, schimburi de experiență, invitarea unor personalități din străinătate, editarea de volume colective sau reviste academice, colecții de carte, traduceri, participări la manifestari internaționale etc. Proiectele se derulează sub egida SRF, ca activități determinate ale asociației, iar ele sunt fie episodice (un colocviu, o conferință, o carte editată, etc.) fie continue (o revistă periodică, o colecție de carte, un proiect pe durată indeterminată).

În urmă cu câțiva ani, am convenit o procedură minimală prin care pot fi propuse astfel de proiecte. Într-un prim pas, inițiatorul proiectului trebuie să trimită Comitetului Director o prezentare a proiectului, precizând miza, scopul și obiectivele sale și, acolo unde e cazul, bugetul necesar, plan de cheltuieli, resursele disponibile, parteneri posibili, rezultat scontat. Din momentul în care Comitetul Director aprobă respectivul proiect, persoana care a propus proiectul devine coordonatorul oficial al proiectului și poate căuta parteneri și finanțări pentru respectivul proiect și poate utiliza contul societății. Proiectelor distincte desfășurate sub egida SRF le vor corespunde bugete distincte. Coordonatorul de proiect trebuie să prezinte un raport de activitate Comitetului Director, fie în mod regulat în cazul proiectelor continue, fie la final în cazul proiectelor punctuale.

Societatea Română de Fenomenologie trăiește prin proiectele sale, prin creativitatea membrilor săi și prin implicarea lor directă. SRF este în continuare un cadru în care inițiativele legate de fenomenologie ale fiecăruia dintre noi pot prinde viață. Iar activitățile au loc doar dacă cineva le propune, le inițiază, le asumă și le realizează. Prin urmare, vă invităm să vă implicați în proiectele și activitățile SRF într-un mod cât mai concret, fiecare în funcție de interesele sale, dinamizând situația fenomenologiei în România.

25 aprilie 2016

Comitetul Director SRF 2012–2016

Cristian Ciocan, Ion Copoeru, Victor Popescu, Alexandra Corbu