Call for Papers | NEWS

EXTENDED DEADLINE CfP: Experiența mărturiei: adevăr, memorie, identitate. Abordări fenomenologice

Societatea Română de Fenomenologie și Institutul de Filosofie „Alexandru Dragomir” au plăcerea să vă anunțe organizarea colocviului național „Experiența mărturiei: adevăr, memorie, identitate. Abordări fenomenologice”, care va avea loc pe 15–16 decembrie 2021, la București.

Mărturia a avut și continuă să aibă un rol central în viața cetății, fiind totodată omniprezentă, sub diferite forme, în domeniile pentru care articularea dintre adevăr și existența individuală suscită un viu interes, cum ar fi istoria, justiția, religia, filosofia, literatura și arta. Înțeleasă în principal ca o formă de transmitere a unei experiențe de adevăr atestate individual, mărturia deschide o problematică largă, cu multiple niveluri de abordare, în care se regăsesc întrebări despre reprezentarea trecutului, fiabilitatea și veridicitatea dovezilor în cadrul unui proces juridic, relația dintre memorie și imaginație specifică identității narative, procesul cunoașterii inferențiale și, nu în ultimul rând, despre fragilitatea întruchipării istorice a adevărului.

Pentru fenomenologie, experiența mărturiei constituie o dimensiune privilegiată de analiză, tocmai pentru că permite identificarea uneia dintre instanțele cele mai profunde, paradoxale și provocatoare ale subiectivității: martorul. Într-adevăr, de-a lungul instituirii sale în această calitate, martorul descoperă nenumărate secvențe eidetice de o reală însemnătate fenomenologică și hermeneutică, începând cu prezența sa corporală, relevantă pentru stabilirea realității unui eveniment și angajată în adevărul aserțiunii sale, și încheind cu eul copleșit de adevărul pe care îl poartă și pe care, de aceea, trebuie să îl restituie narativ. În acest sens, mărturia a fost înțeleasă ca un mod de adevăr interior, o atestare de sine ce cunoaște diverse configurații în intervalul dintre autenticitate și dimensiunea impersonalului (Heidegger) sau în parcursul de la Înălțime la Infinit (Levinas). Pentru alți fenomenologi, mărturia trezește un interes deosebit în special când este citită în registru teologic, ca unul dintre fenomenele saturate (Marion) de natură paradoxal-revelatoare (Henry). Nici Derrida nu ezită să constate caracterul paradoxal al mărturiei sau chiar imposibilitatea-i inerentă, dar din alte considerente, care țin de experiența poetică a limbii. Atrocitățile care au marcat secolul XX și au împins mărturia despre genocid la limitele ireprezentabilului istoriografic au suscitat și ele diverse reflecții fenomenologice – fie despre caracterul unic și de neînlocuit al martorului (Arendt), fie despre rolul pe care mărturia îl poate avea în elaborarea faptului istoric, ca structură de tranziție între o memorie rănită, vulnerabilă și o istorie care caută să își asigure o autonomie epistemologică (Ricœur).

Aceste analize sunt de natură să ofere instrumentarul conceptual și direcțiile de interpretare necesare pentru aprofundarea demersului interogativ asupra experienței mărturiei. De asemenea, ele invită la o cercetare în care abordarea fenomenologică menține deschis dialogul cu discipline și domenii învecinate, cum ar fi epistemologia, teologia, dreptul, teoria literaturii, istoria ideilor, studiul memoriei, antropologia culturală, în jurul unor teme la care vă invităm să reflectați:

  • Raportul martorului cu adevărul: de la angajare totală la observație neutră
  • Structura dialogală a experienței mărturiei și martorul ca terț
  • Intersubiectivitate, lume comună și unicitate a mărturiei
  • Mărturie, identitate narativă și identitate colectivă
  • Mărturie și eveniment: fapt istoric, întâmplare, trecut și contemporaneitate
  • Martorul și tragediile istoriei: singularitate, tăcere, traumă, ireprezentabil
  • Locul și rolul mărturiei în reprezentarea trecutului
  • Veracitatea martorului: de la credibilitate la imparțialitate
  • Fiabilitatea mărturiei: încredere și suspiciune
  • Mărturie, memorie, limbaj
  • Credințe, inferențe, evidențe, cunoaștere și mărturie
  • Subiectul capabil să depună mărturie
  • Semnificații filosofice ale conceptului de martor și filoane etimologice: testis, superstes, arbiter, auctor, histor, martys.

Timpul alocat fiecărei prezentări va fi de 20 de minute, alte 15 de minute fiind rezervate discuțiilor. Cei care doresc să susțină o prezentare pe una dintre temele de mai sus sunt rugați să trimită, până pe 14 septembrie 2021, un rezumat de cca. 300 de cuvinte, pe adresa paul.marinescu@phenomenology.ro, cu mențiunea „Colocviu. Experiența mărturiei” în titlu.

Colocviul este organizat în cadrul proiectului de cercetare „«Am fost acolo». Fundamentele unei fenomenologii extinse a mărturiei” (susținut de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și UEFISCDI, PN-III-P1-1.1-TE-2019-2056).

CfP Studia Phaenomenologica vol. 22 / 2022: GESTURES

Guest Editors: Christian Ferencz-Flatz & Delia Popa In recent years, gestures have moved into the center stage of theoretical interest. Prepared by various forays in the field of psychology, sociology, anthropology, and linguistics, which led to an increased focus...

Nicolae Turcan, “Liturgy and Apophaticism”, Religions 12(9), 2021

The Orthodox liturgy is a religious phenomenon that can be analyzed phenomenologically and theologically alike, given the emphasis that both phenomenology and Orthodox theology place on experience. By proposing the Kingdom of God instead of the natural world without...