Încă de la începuturile sale, fenomenologia s-a plasat în proximitatea experienței și a expresiei artistice. Deja Husserl constata că „intuiția fenomenologică este strâns înrudită cu intuiția estetică din arta «pură»” și remarca o afinitate între atitudinea fenomenologului și cea a artistului, date fiind manierele lor specifice de a „observa lumea”. Pentru Heidegger, dialogul dintre fenomenolog și artist nu este doar posibil, ci chiar necesar: Originea operei de artă dă o nouă orientare fenomenologiei, iar tematizarea târzie a „vecinătății gândirii și a poeziei” (prin apel la Hölderlin, Trakl, Rilke etc.) pledează pentru un limbaj poetic, care ar fi mai adecvat filosofiei.
Acest interes pentru expresia artistică se regăsește și la alți fenomenologi clasici (Roman Ingarden, Jean-Paul Sartre, Mikel Dufrenne) sau la autori de orientare fenomenologică mai recenți (Jean-Luc Nancy, Don Ihde, Vivian Sobchack), care explorează structurile experiențiale și particularitățile ontologice ale unor medii cât se poate de diverse: muzica și fotografia, poezia și pictura, cinematografia și sculptura. Chestionarea unor dihotomii convenționale (subiect/obiect, original/reprezentare, privat/public, natural/cultural) pare a fi chiar un angajament comun al fenomenologiei și al artelor, mai ales în urma turnurilor moderniste, avangardiste, minimaliste etc.
Contrapunându-se unui demers pur explicativ sau pur imitativ, fenomenologia este, precum arta, o practică. Condus de un „tact interior” (Marc Richir), fenomenologul are în schimb și conștiința rigorii științifice, în înțelesul „radical” al aspirației către o cunoaștere esențială, sau a esențelor. Cum se raportează mediile artistice la acest sens al științificității și al radicalității, dat fiind că tot mai mulți practicieni ai artelor sunt interesați de științele particulare? Se reduce expresia artistică la ceea ce este perceptibil sau presupune și ceva „invizibil” (Merleau-Ponty)?
Invităm cercetători ai fenomenologiei artei sau ai esteticii fenomenologice, dar și teoreticieni sau practicieni ai artelor, la un dialog interdisciplinar pe teme precum:
- Intenție, afect, corp în producția și recepția artistică
- Imagine, imaginație, phantasia în arte și fenomenologie
- Fenomen, esență, instituire pe fundalul expresiei artistice
- Dimensiunea poetică a limbajului și a locuirii în filosofia heideggeriană
- Stil, metodă, experiment în fenomenologie și arte
- Mutații ale expresiei artistice datorate remedierii, digitalizării și relocării artelor
- Demersuri fenomenologice în noile forme de cercetare artistică
Propunerile de prezentări – rezumate de maximum 300 de cuvinte – pot fi trimise la conferinta2024@phenomenology.ro până la 31 iulie 2024 (confirmarea acceptării: 15 august 2024).
Format: 30 minute prezentare + 10 minute discuții.
Organizatori: Cristian Bodea, Marcel Hosu, Mihai Ometiță