Societatea Romana de Fenomenologie si Centrul de Studii Fenomenologice (Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti) http://phenomenology.unibuc.
PROGRAM
Vineri, 18 septembrie
Sesiunea I: Moderator: Christian FERENCZ-FLATZ
* 10:30 Deschidere
* 10:45 Ion TANASESCU (Institutul de filozofie, Bucuresti), Problematica si metoda descrierii la Franz Brentano
* 11:15 Discutii
* 11:30 Delia POPA (Universite Catholique de Louvain), Descriere sau imaginatie? Sensul trairilor si modificarea sa fenomenologica
* 12:00 Discutii
* 12:15 Constantin STOENESCU (Universitatea Bucuresti), Gödel si Husserl. De la “paritatea epistemologica” la “reductia fenomenologica”
* 12:45 Discutii
* 13:00-15:30 Pauza
Sesiunea a II-a Moderator: Cristian CIOCAN
* 15:30 Bogdan OLARU (Institutul de cercetari economice si sociale, Iasi), Despre caracterul viu al reprezentarilor si rolul imaginatiei în cunoastere
* 16:00 Discutii
* 16:15 Deodath ZUH (Universitatea Babes-Bolyai, Cluj), Husserl si originile semioticii – Tractatul de semiotica si bazele lui istorice
* 16:45 Discutii
* 17:00 Pauza de cafea
* 17:30 Virgil CIOMOS (Universitatea Babes-Bolyai, Cluj), Subiectul husserlian între reductie si descriptie. Despre posibilitatea unei cvasi-arhitectonici
* 18:00 Discutii
* 18:15 Mario BARANGEA, Husserl si matematica
* 18:45 Discutii
Sâmbata, 19 septembrie
Sesiunea a III-a Moderator: Virgil CIOMOS
* 10:30 Ion COPOERU (Universitatea Babes-Bolyai, Cluj), Descrierea fenomenologica – între repliere si deschidere
* 11:00 Discutii
* 11:15 Christian FERENCZ-FLATZ (CSF, Bucuresti), Critica descrierii în cursurile heideggeriene timpurii
* 11:45 Discutii
* 12:00 Cristian CIOCAN (CSF, Bucuresti), Statutul descrierii in “Sein und Zeit”. Ce este descriptiv si ce este non-descriptiv în analitica Dasein-ului?
* 12:45-15:00 Pauz?
Sesiunea a IV-a Moderator: Ion COPOERU
* 15:00 Cristian MLADIN (Universitatea Bucuresti), Descrierea heideggeriana, povestea unei aporii
* 15:30 Discutii
* 15:45 Victor Eugen GELAN (Universitatea Bucure?ti), Posibilitatea unei logici pure ca teorie (doctrina) transcendentala a stiin?elor
* 16:15 Discutii
* 16:30 Pauz? de cafea
* 17:00 Paul MARINESCU (Université Jean Moulin, Lyon), Descriere si eveniment. Despre contemporaneitatea hermeneutica la Hans-Georg
Gadamer
* 17:30 Discutii
* 17:45 Codrina IONITA (Universitatea de Arte “G. Enescu”, Iasi), De la transcendenta imanenta la fenomenul saturat
* 18:15 Discutii
* 18:30 Încheiere
PREZENTARE: Înca de la începuturile ei, fenomenologia husserliana s-a definit drept o stiinta “pur descriptiva”. Tocmai din acest motiv, însa, ideea de “descriere” a devenit curând, alaturi de lozinca “înapoi la lucrurile însele”, una dintre caracteristicile atât de intim legate de reprezentarea-sablon a “fenomenologiei” încât, pentru o lunga perioada de timp, orice analiza care se multumea sa prezinte anumite fapte, fara a le interpreta si fara a trage concluzii normative plecând de la ele, capata automat eticheta de “studiu fenomenologic”. Astfel, conceptul de “descriere” si, odata cu el, însasi perceptia curenta a “fenomenologiei” au fost asimilate în câmpul câtorva opozitii sterile precum cea dintre descriere si explicatie istorica, descriere si interpretare hermeneutica sau descriere si evaluare normativa.
O atare perspectiva, al carei principal rezultat a fost ceea ce s-a numit “impresionismul fenomenologic”, nu corespunde desigur nicidecum pozitiei metodice a lui Husserl, care este extrem de nuantata chiar si atunci când se defineste sec, cu o formula voit paradoxala, drept o “geometrie descriptiva a trairilor”. În plus, o asemenea conceptie nu tine cont nici de evolutia gândirii fenomenologice în lucrarile de barânete ale lui Husserl si nici de destinul “descrierii” în fenomenologia post-husserliana. Caci, daca în Cercetarile logice, Husserl opunea constant “psihologia descriptiva”, ce avea sa devina curând “fenomenologia”, unei perspective genetice, în perioada sa târzie, el lanseaza dimpotriva si tema unei “fenomenologii genetice”, fara a renunta niciodata la ideea “descrierii”. Astfel, conceptul trece desigur printr-o mutatie radicala înca insuficient investigata astazi, cum este la rândul ei insuficient tratata prezenta si pregnanta practicii “descriptive” în cadrul gândirii de inspiratie fenomenologica din posteritatea lui Husserl, la autori precum Heidegger, Merleau-Ponty, Levinas, Patocka etc. Colocviul este deschis pentru prezentari ce îsi propun sa evalueze critic diferitele fatete ale “descrierii” în opera lui Husserl precum si destinul ideii “descriptive” în cadrul fenomenologiei post-husserliene.